în papucii financiari ai românilor
După 10 ani de Banometru, avem pentru prima dată o imagine amplă asupra schimbărilor asociate participării la program, din perspectiva comportamentelor financiare, a rezilienței și a stării de bine financiară. Cercetarea, realizată pe trei eșantioane și 2.377 de respondenți, evaluează atât rezultatele programului, cât și mecanismul schimbării descris de teoria schimbării Banometru: modul în care planificarea, economisirea și celelalte practici financiare dezvoltate prin program contribuie la creșterea rezilienței și la o stare de bine financiară mai bună.
În acest proces de evaluare a impactului, arătăm că sănătatea financiară nu este determinată de nivelul de cunoștințe despre bani, ci include și capacitatea unei persoane de a-și înțelege situația financiară, de a lua decizii, de a aplica practici utile, de a face față dificultăților și de a menține un nivel cât mai bun de control și echilibru în relația cu banii.
Silvia Mișu,
Director Inovare și Dezvoltare, Asociația Educație pentru Viața Reală.
Cercetător științific II, dr., Institutul de Cercetare a Calității Vieții, Academia Română.
Cadru didactic, dr., Facultatea de Business, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca.
Director Inovare și Dezvoltare, Asociația Educație pentru Viața Reală.
Rezultatele care definesc impactul Banometru
Un program de sănătate financiară, cu 10 ani de rezultate.
Banometru este un program de sănătate financiară organizat și implementat de Asociația Educație pentru Viața Reală (AEVR), în parteneriat cu ING Bank România.
Lansat în 2016, oferă gratuit românilor educație financiară, instrumente practice și coaching într-un cadru lipsit de judecată.
Programul urmărește să îi ajute pe oameni să își înțeleagă situația financiară și relația cu banii, să stabilească obiective realizabile și să transforme deciziile utile în practici de lungă durată.
Cele trei dimensiuni în jurul cărora se conturează rezultatele studiului, formând piloni principali de măsurare sunt:
Schimbarea comportamentelor financiare
Acestea sunt practici observabile sau raportate, precum monitorizarea cheltuielilor, elaborarea și urmărirea bugetului, economisirea, planificarea și adoptarea unor măsuri privind veniturile
Folosesc un buget regulat
Economisesc regulat
Reziliență financiară
Descrie capacitatea unei persoane de a anticipa și gestiona o cheltuială neprevăzută sau o scădere a veniturilor, fără ca funcționarea gospodăriei să fie grav afectată.
Au bani puși deoparte pentru cel puțin trei luni
Pot acoperi fără dificultăți o cheltuială neprevăzută de 2.400 de lei
Starea de bine financiară
Arată cum își evaluează oamenii situația financiară: nivelul stresului, satisfacția, controlul perceput, încrederea pe termen scurt și evoluția propriei situații.
Nivelul mediu al stresului financiar
Nivelul mediu al controlului asupra situației financiare
Nota metodologică: Comparația este realizată între grupuri distincte de participanți, nu prin măsurarea acelorași persoane în două momente.
De la stres financiar, la control.
Povești și exemple din cercetare, dincolo de cifre
De unde vin cei peste 350.000 de participanți
Cine sunt foștii participanți care au răspuns cercetării
- 57% au participat la cel puțin o sesiune individuală de coaching financiar
- 78% sunt angajați
- 13% sunt PFA, antreprenori sau liber-profesioniști
- 50% au în gospodărie sau în întreținere copii, vârstnici ori persoane cu dizabilități
- 64% sunt femei
- 39% au între 35 și 44 de ani
- 81% locuiesc în mediul urban.
Vrei să descoperi toate rezultatele cercetării?
Descoperă raportul complet și află cum se transformă educația financiară în comportamente, reziliență și stare de bine financiară.
La mulți ani Banometru - mesaje de la participanți
Parteneriat
10 ani de Banometru înseamnă și 10 ani de parteneriat cu ING Bank România, susținător pe termen lung al programului.
Alătură-te dialogului pentru dezvoltarea Coaliției pentru Sănătate Financiară și a unui model comun de evaluare a impactului programelor de educație financiară din România.