Să fii freelancer, adică să lucrezi pe cont propriu, înseamnă să porți mai multe pălării simultan: ești propriul șef, dar și contabil, om de comunicare, specialist în marketing și logistică. Este esențial să te informezi despre taxe (impozit, CASS, CAS) și să fii la zi cu modificările legislative destul de frecvente. De cele mai multe ori, începutul vine cu temeri legate de ANAF și birocrație, însă acestea pot fi gestionate printr-o documentare corectă.

Alături de Annemarie Fabian, co-fondatoare SOLO, cu peste 8 ani de experiență în ecosistemul de startup-uri și antreprenoriat din România, am discutat despre ce trebuie să știi dacă lucrezi pe cont propriu sau vrei să devii freelancer. Conversația a fost moderată de Alexandra Duică, Community Manager Banometru.

Înregistrarea discuției o găsești aici, iar mai jos am extras câteva idei din conversația cu Annemarie.

PFA sau SRL? Care este forma de organizare potrivită?

Alegerea formei juridice depinde de obiectivele tale și de nivelul veniturilor:

• PFA (Persoană Fizică Autorizată): Este ideal pentru cei care vor să testeze piața sau au venituri mici/ medii, fiind mai simplu și mai ieftin de administrat. Marele avantaj este că poți accesa banii oricând, aceștia fiind considerați banii tăi.
• SRL (Societate cu Răspundere Limitată): Poate deveni avantajos la venituri medii spre mari, dar presupune costuri administrative mai ridicate (contabil obligatoriu) și proceduri mai complexe pentru a scoate banii din firmă (dividende la fiecare trei luni).

Recomandare: Dacă vrei să câștigi „bani de vacanță” pe lângă job, un PFA este mult mai logic decât un SRL.

Care este diferența dintre PFA și PFI?

Diferența principală între PFA (Persoană Fizică Autorizată) și PFI (Persoană Fizică Independentă) este una de natură administrativă, legată de instituția care gestionează înregistrarea și de categoria profesională vizată. 

În timp ce un PFA se înregistrează la Registrul Comerțului, un PFI nu trece prin acest registru, ci se înregistrează direct la ANAF.

PFI-urile sunt specifice persoanelor care practică profesii liberale și sunt guvernate de organisme profesionale proprii (de exemplu: medici, avocați, arhitecți, psihologi sau evaluatori imobiliari).

Din punct de vedere economic și contabil, cele două forme sunt absolut identice, taxele și modul de calcul fiind aceleași. 

Alegerea între cele două nu este neapărat o opțiune strategică, ci depinde de meseria pe care o practici și de instituția care îți reglementează activitatea.

Când se poate apela la drepturi de autor?

Drepturile de autor sunt o formă specifică de organizare și încasare a veniturilor, potrivită doar pentru anumite categorii de activități, mai exact când un freelancer cedează drepturile unei opere artistice către un client. Sunt o opțiune validă pentru artiști sau creatori de conținut pe Internet care primesc donații (de exemplu, prin platforme precum Patreon), unde legislația drepturilor de autor poate fi aplicată în funcție de rezultatul muncii lor. Drepturile de autor NU sunt o opțiune pentru profesioniști precum consultanți, medici sau ingineri.

Ce taxe trebuie să plătesc ca PFA?

Taxele principale sunt:

• Impozit pe venit (10%).
• Contribuție la sănătate (CASS - 10%).
• Contribuție la pensie (CAS): Se plătește doar dacă depășești plafoanele de 12 sau 24 de salarii minime. 

Ce taxe trebuie să plătesc dacă sunt angajat și am și un PFA?

Dacă ești și angajat și deții un PFA, este important de știut că statul român percepe în continuare taxe pentru veniturile realizate prin PFA. 

• Impozitul pe venit este de 10% și se aplică la venitul net (încasări minus cheltuieli deductibile). 
• Deși deja plătești CASS prin salariu, vei plăti această contribuție și pentru veniturile din PFA. 
• Contribuția la pensie (CAS) se plătește doar dacă veniturile tale depășesc anumite praguri raportate la salariul minim (de exemplu, pragurile de 12 sau 24 de salarii minime). Dacă ești sub aceste praguri, nu ești obligat să plătești CAS pe PFA.

Dacă alegi o formă de organizare de tip PFA la normă de venit și ai un contract de muncă activ de 8 ore, beneficiezi de o facilitate importantă: norma de venit se înjumătățește. Acest lucru înseamnă că vei plăti taxe calculate la o bază mult mai mică, ceea ce reprezintă un avantaj fiscal considerabil pentru cei care fac freelancing în paralel cu un job.

Cum gestionez relația cu ANAF (e-Factura și Declarația Unică)?

• e-Factura: Este obligatorie pentru facturile emise către clienți din România. Recomandarea experților este să folosești soluții de facturare private, care sunt mai prietenoase decât sistemul gratuit oferit de ANAF.
• Declarația Unică: Trebuie depusă anual (termenul obișnuit fiind 25 mai) pentru a declara veniturile și a calcula taxele.

Cum facturez clienți din afara țării (UE)?

Pentru a presta servicii în Uniunea Europeană, ai nevoie de un cod de TVA intracomunitar, care trebuie să apară pe factură. Factura nu trebuie trimisă în sistemul E-factura. Facturarea este simplă, dar trebuie să anunți statul român lunar despre aceste tranzacții prin declarații specifice depuse.

Cum îmi organizez banii ca să nu fiu luat prin surprindere de taxe?

Cea mai mare greșeală este să consideri toți banii încasați ca fiind ai tăi.

• Regula de aur: Când încasezi 100 de lei, pune deoparte aproximativ 20 de lei într-un cont separat pentru taxe.
• Separarea bugetelor: Chiar și la PFA, este sănătos să separi banii de business de cei personali pentru o vizibilitate mai bună asupra cheltuielilor.

Ce se întâmplă dacă vreau să mă opresc și să redevin angajat?

Procesul de închidere a activității este relativ simplu, mai ales la PFA, unde trebuie anunțat Registrul Comerțului și depusă o ultimă Declarație Unică anul următor. La SRL, procesul este mai anevoios și implică mai multe etape contabile.

Care sunt principalele diferențe de cost între PFA și SRL?

Principalele diferențe de cost între un PFA și un SRL se reflectă în cheltuielile de înființare, costurile de administrare lunară și modul de taxare a veniturilor.

1. Costurile de înființare și închidere

• PFA: Înființarea este mai ieftină, fiind chiar 0 lei dacă este realizată pe cont propriu prin portalul Registrului Comerțului (cu semnătură electronică). Prin servicii specializate sau avocați, costul variază între 400 și 700 lei. Închiderea unui PFA este, de asemenea, un proces simplu și mai puțin costisitor.
• SRL: Înființarea este mai scumpă, cu costuri estimate recent între 700 și 1000 lei sau chiar mai mult. Procesul de închidere este mult mai complex și anevoios din punct de vedere contabil și administrativ.

2. Costurile de administrare și contabilitate

• PFA: Administrarea este mai ieftină sau chiar gratuită dacă freelancerul alege să își gestioneze singur documentele. Nu este obligatorie colaborarea cu un contabil, mai ales la volume mici de facturare. Dacă se folosesc platforme digitale (precum SOLO), costul este fix și include toate formalitățile. Un avantaj major este că, dacă PFA-ul are venituri zero, taxele sunt 0.
• SRL: Implică costuri administrative mai mari. Colaborarea cu un contabil este obligatorie, iar onorariul acestuia este, de regulă, mai ridicat decât în cazul unui PFA. În cazul microîntreprinderilor, există obligația de a avea cel puțin un angajat full-time, ceea ce generează costuri lunare (salariu și taxe salariale) chiar și atunci când firma are încasări zero.

3. Taxarea și impozitarea

PFA: Taxele sunt corelate cu venitul net (încasări minus cheltuieli deductibile). 

Impozitul este de 10%. 

Pentru sănătate plătești 10% din venitul net, cu următoarele excepții:

• La un venit anual de peste 72 de salarii minime brute, adică 291.600 lei, plătești maximum 29.160 lei (adică 10% din plafon).
• La venituri sub 6 salarii minime, adică 24.300 lei, plătești minimum 2.430 lei. Se aplică excepție de la plafon dacă ai contract de muncă în paralel, ești student sub 26 de ani, pensionar sau ai un handicap. Atunci sănătatea e 10% din venitul net.

Contribuția la pensie (CAS) devine obligatorie doar dacă se depășesc pragurile de 12 sau 24 de salarii minime.

SRL: Taxele se calculează în funcție de regimul fiscal.

O microîntreprindere plătește în 2026:

• Impozit pe venit: 1%
• Taxe salariale pentru angajați (dacă e cazul): începând cu 1 iulie 2026, valoarea salariului minim crește de la 4.050 de lei la 4.325 de lei.
• Impozit pe dividende: 16%
• Sănătate (CASS) pe dividende: dacă totalul veniturilor pasive (dividende + chirii + dobânzi) depășește plafoanele de 6, 12 sau 24 de salarii minime brute.

Un SRL cu impozit pe profit plătește în 2026:

• Impozit pe profit: 16%
• Taxe salariale pentru angajați (dacă e cazul)
• Impozit pe dividende: 16%
• Sănătate (CASS) pe dividende

4. Accesul la bani

• PFA: Banii încasați pot fi accesați oricând și fără costuri suplimentare, fiind considerați banii tăi personali.
• SRL: Banii aparțin firmei, nu individului. Accesul legal la aceștia se face fie prin salariul lunar, fie prin distribuirea dividendelor (o dată la trei luni), proces care poate genera costuri suplimentare de contabilitate pentru procedurile administrative necesare.

În concluzie, PFA-ul este mai avantajos pentru venituri mici, datorită simplității și costurilor reduse de administrare. SRL-ul poate oferi avantaje fiscale la venituri mai mari, însă aceste economii pot fi anulate de costurile fixe mai mari cu contabilul și taxele salariale obligatorii.

Drumul către independența profesională poate fi presărat cu provocări administrative, însă acest lucru nu ar trebui să te descurajeze. Informează-te cu atenție și cere ajutor atunci când nu înțelegi ceva sau nu știi cum să procedezi. Cu siguranță cineva are răspuns la întrebările tale.

Webinarul a fost realizat în parteneriat cu SOLO, serviciul digital ales de peste 17.000 de freelanceri din România, care simplifică înființarea, facturarea, contabilitatea și depunerea declarațiilor fiscale.