Fraudele online nu mai sunt excepții, ci parte din viața noastră digitală de zi cu zi. Ele au luat o amploare deosebită și bruscă în special după pandemie, când multe afaceri s-au mutat în online și tot mai multe cumpărături se desfășoară în mediul digital. Infractorii s-au adaptat și ei schimbării și și-au rafinat metodele.
Așa cum pe stradă încerci să-ți protejezi portofelul, geanta, rucsacul și ești cu ochii pe ele, la fel de atent(ă) trebuie să fii și în mediul digital.
Infractorii cibernetici nu-ți pot fura portofelul fizic, dar te pot manipula să le dai datele personale sau să autorizezi chiar tu tranzacțiile dorite de ei. Pe dark web (parte ascunsă a Internetului) fraudele se vând ca adevărate „afaceri la cheie”, deci nu mai trebuie să fii foarte tehnic ca să faci fraude online, ceea ce îi avantajează pe fraudatori și noi trebuie să rămânem vigilenți.
Ce tipuri de fraude apar mai des în social media sau pe platformele de vânzare-cumpărare sau de închirieri?
- Super oferte inexistente. Fraudatorul postează un anunț prin care oferă spre închiriere o pensiune la un preț excelent. Când iei legătura cu el, îți cere un avans sau chiar plata completă a rezervării într-un cont personal. În realitate, oferta nu există.
- Clienții falși. Postezi la vânzare un produs și ești contactat prin mesaj sau pe Whatsapp de cineva care se arată interesat și îți trimite un link de plată ca să primești rapid banii. În realitate, banii vor pleca din contul tău către unul un comerciant setat de fraudator. Astfel autorizezi o plată și nu o încasare.
- Investiția de nerefuzat. Din păcate, mulți oameni cred încă în promisiunile de îmbogățire peste noapte. Infractorii postează reclame la investiții cu un randament foarte mare, de 200-300%, care atrag numeroase persoane dornice să câștige mulți bani rapid și fără efort.
În plus, folosind inteligența artificială, fraudatorii creează un deepfake, adică modifică fotografii sau clipuri deja existente, cu persoane publice influente, care par că te îndrumă să investești în ceva cu un câștig garantat. Rezultă materiale credibile, dar care sunt, de fapt, false.
Ulterior, infractorii câștigă încrederea victimelor arătându-le grafice false cu presupusul randament al investițiilor. Ei au răbdare și nu le cer să investească din prima o sumă foarte mare, tocmai ca victima să prindă încredere. Unele persoane își dau astfel toate economiile, ba chiar se împrumută de la prieteni/ rude sau fac credite. La un moment dat, dacă victima vrea să retragă suma din cont, i se spune că trebuie să plătească un comision. În realitate, nu primește nimic.
Cum se pot recupera banii pierduți prin fraude online? Ce tip de asistență oferă băncile clienților păgubiți?
Banca este alături de clienți și încearcă să-i ajute să-și recupereze sumele pierdute, sesizând băncii comerciantului tranzacțiile frauduloase și colaborând cu autoritățile. Dacă ai fost păgubit(ă) în urma unei fraude online, notifică imediat banca și păstrează cât mai multe dovezi și informații pe care le ai din interacțiunea cu fraudatorii.
Dacă ți-ai dat datele cardului și crezi că ar putea fi folosit în scopuri de fraudă, intră cât mai repede în aplicația bancară și blochează-ți cardul sau sună banca pentru aplicarea măsurilor imediate. În cazul în care tranzacția a fost autorizată de tine, sau cu furnizarea către fraudator a tuturor elementelor de securitate și tranzacția a fost efectuată cu autentificare strictă, șansele de recuperare sunt destul de mici.
De asemenea, este trebuie să faci plângere la poliție și să anunți Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC), oferindu-le toate detaliile de care au nevoie. Periodic, DNSC anunță despre diferite mecanisme de fraudare, pentru a-i face pe oameni mai atenți (de exemplu, Votează pe Adeline). E important să vorbești despre ce ți s-a întâmplat, chiar dacă simți rușine, deoarece altă dată se poate întâmpla unei rude, unui prieten.
Cum le spunem membrilor familiei despre fraudele online fără să-i speriem? Ce sfaturi le putem da seniorilor care nu sunt familiarizați cu tehnologia?
Toate persoanele sunt expuse fraudelor online, inclusiv cei care cunosc bine mediul digital și financiar: IT-iști, avocați, angajați din bănci și instituții financiare etc.
E important să le explicăm calm ce fel de fraude există și să venim cu exemple concrete, ca să le poată identifica mai ușor dacă se întâlnesc cu ele. Detalii despre tipurile de fraudă din online și cum să te ferești de ele găsești pe pagina de Securitate a ING: Află cum să te protejezi de fraudele online.aici.
De asemenea, ajută dacă știu informații de bază despre transferuri bancare și plăți online, cum ar fi că pentru a primi bani de la cineva trebuie să-i dai contul IBAN, nu datele cardului.
Le putem spune părinților, bunicilor sau rudelor ca, dacă sunt contactați de cineva, să nu își dea datele cardurilor și să nu furnizeze celui care sună controlul asupra telefonului sau laptopului, ci să discute cu o rudă apropiată sau cu un reprezentant al băncii lui. Dacă văd reclame care promit câștiguri garantate, promoții extraordinare sau alte oferte de neratat, să nu dea curs, ci să ceară sfatul cuiva cunoscut, să verifice.
Împărtășește cuiva ce ai reținut despre fraudele online, ca să fim cât mai informați și atenți!
Informațiile din acest material sunt extrase dintr-un LIVE cu Raluca Voicu, Manager Issuer și Acquirer Fraud Investigations în cadrul ING Bank România, specialist în managementul riscului de fraudă. Urmărește înregistrarea completă a discuției aici.