Schimbările nu sunt (întotdeauna) ușoare; ele presupun restructurare și reorganizare, alături de mentalitatea potrivită și o strategie personalizată, susținute de obiceiuri constructive. 

Dacă te-ai decis să faci schimbări de impact în viața ta, dar nu știi de unde să începi, iată câteva recomandări desprinse din întâlnirea LIVE cu Andrei Roșca, change strategist, antreprenor pasionat de oameni și sisteme, orientat spre a găsi soluții.

*Un change strategist este un specialist la intersecția mai multor discipline, care îmbină coaching-ul cu abordări și tehnici din psihoterapie și alte discipline. Andrei lucrează 1 la 1 cu oamenii și îi ajută să scape de blocaje și să accelereze procese din viața personală sau profesională. El susține oamenii să facă schimbări prin strategii personalizate, centrate pe identificarea „rotiței” de optimizat pentru a produce rezultate pozitive la nivelul întregului sistem, adică a vieții unei persoane.

Cum apare nevoia de schimbare

Nevoia de schimbare vine de obicei dintr-o durere, dintr-o situație care a devenit insuportabilă și care ne face să ne dăm seama că vrem altceva, vrem să ne fie mai bine. În general, oamenii preferă siguranța și confortul, deci schimbările nu sunt plăcute la prima vedere, pentru că vin la pachet cu riscuri, impredictibilitate. Apare conștientizarea obstacolelor, ceea ce determină și apariția fricilor. 

Să nu uităm totuși că ne dezvoltăm ca o consecință a schimbărilor care au loc în interiorul nostru, când reevaluăm bucăți din viața noastră, căutând sens și analizând conștient nevoi punctuale.

Strategii ca să depășești blocajul și să faci primul pas spre schimbare

• Conștientizarea este un proces cheie. Dacă te prefaci că nu vezi o problemă, nu înseamnă că acea problemă nu există sau că o să dispară. Așadar, privește cu sinceritate cum stau lucrurile de fapt, nu mai încerca să-ți păcălești creierul și să te faci că nu observi lucrurile care te deranjează.
• Asumă-ți schimbarea și necesitatea ei, chiar dacă nu acționezi pe moment; poți să îți faci un plan și să acționezi propriu-zis mai târziu. De ex., dacă vrei să-ți găsești alt loc de muncă, poți aștepta câteva luni până să-ți dai demisia, timp în care pregătești schimbarea: îți creezi un fond de siguranță, faci diferite cursuri etc.
• Antrenează-ți capacitatea de amânare a satisfacției imediate. Gândește-te la tine din viitor și fii dispus(ă) să faci ceva acum pentru ca pe termen lung să-ți fie mai bine. De ex., în loc să-ți cumperi acum încă o pereche de pantofi de care nu ai nevoie, decizi să economisești acei bani ca în viitor să poți plăti o datorie.
• Ai încredere că stă în puterea ta să faci o schimbare. Oamenii cu un un locus de control extern tind să își asume responsabilitatea mai puțin decât e cazul pentru situația în care sunt și, în consecință, consideră că nu stă în puterea lor să schimbe ceva. Deși nu poți controla absolut tot ce ți se întâmplă, de multe ori poți totuși să acționezi pentru a-ți fi mai bine.

Exercițiu: Cum poți schimba locusul controlului? Fă o listă cu modalitățile prin care alți oameni au reușit să ajungă acolo unde îți dorești tu. De exemplu, dacă ai impresia că banii nu sunt în controlul tău, întreabă oameni care au o situație financiară stabilă cum au ajuns acolo, ce au făcut. S-ar putea să observi că nu s-a întâmplat pur și simplu, ci a fost vorba de anumite decizii luate asumat de ei, de ex. au început să economisească, să-și facă bugetul etc. Vei conștientiza astfel că schimbarea poate să vină din interior, prin asumarea responsabilității.

Cum te poți sprijini emoțional când treci printr-o schimbare?

Dezvoltă-ți abilitatea de autoreglare emoțională și crește-ți încrederea în tine

Autoreglarea emoțională se referă la capacitatea de a identifica și a gestiona emoțiile care apar în diferite situații, inclusiv în schimbări. O persoană care se poate autoregla emoțional își poate asuma cu mai mult curaj schimbările, deoarece chiar și dacă lucrurile nu merg cum și-a imaginat, are încredere că o să poată să gestioneze consecințele și să învețe ceva din acea experiență. Se diminuează astfel presiunea schimbării.

Când cineva spune „Mi-e greu să iau decizii”, acest lucru înseamnă „Mi-e greu să iau decizii într-un mod conștient”, pentru că decizii luăm oricum. A rămâne la un job care te nemulțumește în loc să cauți ceva mai bun este tot o decizie, însă una luată inconștient. 

Unele persoane sunt limitate în viața profesională nu de lipsa experienței sau a cunoștințelor (hard skills), ci de lipsa de soft skills, printre care și autoreglarea emoțională, care te ajută să faci față mai ușor riscului și necunoscutului. „Mi-e greu pentru că mi-e frică de consecințele deciziilor, mi-e teamă că nu voi putea să le gestionez emoțional.”

Ponturi ca să-ți schimbi mai ușor obiceiurile

• Ține un jurnal despre ce gândești și cum te simți. Răspunde în scris la întrebarea “Cum ar gestiona X situația asta?” X = o persoană care are ce-ți dorești tu. Fă o listă cu 3 astfel de persoane, apoi răspunde la întrebare în scris, pe scurt, în câteva rânduri. Simplul fapt că îți pui întrebări și te raportezi la date existente la care ai acces îți va oferi noi perspective.
• În loc să-ți propui să elimini obiceiurile negative, propune-ți să le înlocuiești cu obiceiuri bune. Orice obicei există în viața ta pentru că acum sau în trecut îți este/ ți-a fost util. Chiar și obiceiurile aparent negative au o intenție pozitivă în spate. De ex., cumpărăturile impulsive pot ajuta la detensionare, relaxare, însă tu nu conștientizezi că ai aceste nevoi, ci doar faci acțiunea respectivă automat, pentru că în trecut s-a dovedit eficientă (cel puțin pe moment).

Cum să înlocuiești un obicei negativ cu unul bun

1. Ia obiceiul pe care vrei să-l schimbi și vezi în ce contexte se declanșează. De ex.: Când ai tendința să faci cumpărături impulsive? Raportează-te la 4 momente în care ai cheltuit fără să te gândești și scrie cum te simțeai, unde erai, ce făceai cu jumătate de oră înainte etc.
2. Analizează aceste momente și vezi dacă găsești ceva comun, care te va ajuta să identifici nevoia pe care o ai, de fapt, când se declanșează obiceiul prost. De ex, s-ar putea să ajungi la concluzia că de fiecare dată când ai dat cu cardul fără să te gândești, de fapt te plictiseai.
3. Găsește un alt răspuns/ obicei mai bun pentru când apare nevoia respectivă. De ex., când te plictisești, în loc să te duci să cumperi lucruri de care nu ai nevoie, poți să suni un prieten, să faci stretching, să ieși la plimbare etc. Astfel, ghidezi creierul spre o alternativă și creezi noi legături neuronale pentru ca, în timp, calea preferată de creier să devină obiceiul bun. Te încurajăm să găsești alternativele potrivite ție, indiferent de nevoie/ obicei. 

În concluzie, asumă-ți responsabilitatea pentru schimbări, pune-ți întrebări, inspiră-te din experiențele altor oameni și învață să te autoreglezi emoțional.

Dacă ai nevoie de îndrumare pentru a face schimbări în plan financiar și a adopta obiceiuri bune cu banii, la Banometru suntem alături de tine cu sesiuni gratuite de coaching financiar, alături de o comunitate prietenoasă de susținere, pentru inspirație și motivație reciprocă.

Pe Andrei îl găsești pe www.andreirosca.ro, www.change.ro și îl poți asculta în podcasturile ZeroPlus. 

Vezi înregistrarea LIVE-ului pe pagina de Facebook Banometru.