Cum putem face față mai lin schimbărilor și tranzițiilor? Ce presupune o retrospectivă bună la final de an? Planificăm anul în decembrie sau în ianuarie?

Am răspuns la aceste întrebări într-un LIVE alături de invitata noastră Andreea Popa, coach din 2017 și psiholog în formare în psihoterapia centrată pe emoții. Andreea a susținut oameni în peste 400 de sesiuni să gestioneze schimbări, tranziții și perioade incerte. 

Mai jos găsești câteva idei discutate în cadrul întâlnirii cu Andreea, iar înregistrarea LIVE-ului o poți urmări aici.

Care este diferența dintre tranziție și schimbare?

Deși adesea sunt folosite ca sinonime, există diferențe între cele două concepte:

• Schimbarea este un eveniment exterior care modifică / transformă o realitate în una nouă. Schimbarea poate fi dorită (ex. vrei să adopți un nou obicei sănătos) sau impusă (ex. descoperi o intoleranță și trebuie să-ți schimbi stilul alimentar).
• Tranziția se referă la trăirea noastră interioară, cum ne-a influențat pe noi la nivel subiectiv, personal ce s-a petrecut la nivel exterior. Multe schimbări pe care oamenii vor să le implementeze, cum ar fi adoptarea unui obicei nou, eșuează, deoarece nu se acordă timp și părții emoționale, interiorului.

Etapele tranziției

1. Tranziția începe cu un final, în care lași în spate ce a fost, iar acest proces implică emoții. Poate exista un sentiment de pierdere sau tristețe.
2. Urmează etapa neutră, dominată de confuzie și incertitudine, când mulți oameni simt frică, nesiguranță sau chiar panică. E o perioadă de trecere, în care ai renunțat la o veche realitate, dar încă nu ai adoptat una nouă. În această etapă e important să îți dai timp de autoreflecție și explorare, ca să vezi încotro îți dorești să te îndrepți.
3. În etapa de noi începuturi deja ai adoptat un nou mod de a fi și ți-ai însușit noi valori, comportamente, scopuri. Este un fel de renaștere personală, vine cu multă energie și încredere, iar oamenii devin mai autentici și aliniați cu ce îți doresc cu adevărat.

De obicei, cele mai dificile tranziții au loc atunci când nu există acceptare și te zbați să păstrezi ceva sau când schimbarea e impusă (ex: ești dat afară de la locul de muncă). Și pensionarea poate fi o tranziție grea. Chiar și tranzițiile pozitive pot veni cu dificultăți emoționale, de ex. când devii părinte.

Cum gestionăm mai ușor o tranziție

• Dă-ți timp. Atunci când pui presiune să treci repede prin schimbări, e mai greu. Neacceptarea emoțiilor și faptul că ești critic(ă) cu tine îngreunează procesul. Dă-ți voie să fii așa cum ești, conștientizează că este doar o perioadă.
• Faptul că există o etapă de confuzie, dar știi că se termină, aduce un pic de alinare. Fii conștient(ă) că lucrurile se vor schimba, nu rămân așa pentru totdeauna, chiar dacă tranziția este dureroasă.
• Reflectează. Scrie pe hârtie ce ai pierdut, dar și ce ai putea câștiga (oportunitățile) și fă bilanțul resurselor (puncte forte, oameni care te susțin). 
• Setează-ți așteptări și obiective realiste. E important să fii blând(ă) cu tine în acest proces.
• Caută sprijin. Conectează-te cu oamenii dragi, cu familie, prieteni sau apelează la specialiști. 
• Ia fiecare zi pe rând, nu te arunca să faci totul deodată. 

Cum adaptăm finanțele la tranziții

În general, oamenii se feresc să ia în calcul subiectul banilor pentru că poate fi unul încărcat emoțional. 

Nesiguranța este un sentiment foarte puternic, însă e nevoie să stai cu el ca să poți găsi soluții, să accepți punctul în care te afli. Dintr-un spațiu de evitare nu vei putea face acest lucru. Chiar dacă schimbarea te va lovi financiar, asta e realitatea. Trebuie să o privești așa cum e, ca să faci o schimbare reală, altfel vei trăi într-o iluzie.

Componenta financiară trebuie să fie luată în calcul în tranziții, mai ales dacă te muți din țară, vrei să fii antreprenor sau să lucrezi pe cont propriu. Modelele de bugete și calculatoarele de economisire de pe site-ul Banometru te pot ajuta să-ți planifici mai bine banii în aceste cazuri.

Reflectare vs. planificare

E bine să facem rezoluțiile pentru noul an din decembrie? Nu neapărat, deoarece perioada aceasta vine după un an care pentru unii oameni a fost dificil sau obositor. Înainte să faci planuri, e mai bine să stai, să reflectezi la cum a fost 2024 pentru tine și să integrezi aceste schimbări. Ca să planifici, e nevoie să planifici dintr-un spațiu de energie, odihnă, lejeritate, încredere, nu dintr-unul de oboseală, stres, frică. 

Când îți propui să faci ceva sau îți stabilești rezoluții, dar nu le realizezi, îți scade încrederea în tine. Parcă ți-e și teamă să te apuci de ceva, pentru că știi că nu le vei duce la bun sfârșit. În loc să te încarci cu rezoluții, e mai bine să gândești realist situația. Ia-ți luna decembrie să te bucuri de sărbători, să te odihnești, să reflectezi și să iei lecțiile din anul care se încheie, iar de-abia din ianuarie-februarie poți să-ți setezi niște intenții și să planifici următorul an.

E important ca fiecare om să se raporteze la sine, la resursele sale, la locul de muncă, nu să se raporteze la ce AR TREBUI să facă, la ce fac ceilalți. 

Personalizează și trece prin filtrul gândirii proprii recomandările pe care le auzi sau citești, inclusiv cele din acest LIVE :) 

Cum facem o retrospectivă bună la final de an

Acordă-ți puțin timp și treci prin poze, evenimente din calendar (poate de unele ai și uitat), apoi notează ce lecții ți-ai luat, ce reușite ai avut (mici sau mari), ce oameni noi ai întâlnit.

Un instrument bun pentru a face retrospectiva anului este Roata vieții, care cuprinde mai multe categorii din viață, de ex. sănătate, carieră, familie, prieteni, bani, timp liber etc. Notează-ți propriile tale categorii, pornind de la rolurile tale și prioritățile din viața ta.

Apoi gândește-te cum ți-a mers la fiecare categorie și dă câte o notă de la 1 la 10. Nu neapărat ca o evaluare, ci și ca timp investit. E nerealist să vrei să ai “10 pe linie”, ci e nevoie să păstrezi un echilibru și să știi spre ce tinzi. Acest exercițiu este o radiografie a situației în care te afli și te poate ajuta să vezi unde ai vrea să investești mai mult timp și atenție pe viitor.

Cel mai mult contează să alegi conștient ce vei face, adică să-ți cunoști prioritățile și să le respecți. Un rezultat scăzut pe o categorie poate însemna pur și simplu doar asumarea acelei stări de fapt, nu neapărat decizia de a o schimba.

Dacă îți dai notă mică la o categorie, nu e recomandat să iei imediat decizii drastice și să faci transformări majore. În schimb, alege un singur lucru de schimbat, ca să crești treptat. De ex., dacă ți-ai dat nota 5 la capitolul Sănătate fizică, e mai realist să crești întâi la 6-7, nu direct la 10. 

Poți folosi Roata vieții oricând pe parcursul anului, nu neapărat la final sau la început.

Ia în calcul și starea ta psihică, emoțională, pentru că ești OM, iar condiția umană implică limitări și imperfecțiune. E nevoie să accepți această realitate ca să poți face schimbări de succes.

3 gânduri de final

1. Fii flexibil(ă) și dă-ți voie să te schimbi, să fii și altfel, să te vezi pe tine într-o nouă lumină. 
2. Pregătește-te pentru o posibilă schimbare și fă-ți un kit cu resurse (ancore) pe care să le poți folosi în vremuri incerte: listă cu activități sau obiceiuri care te ajută să fii în echilibru (sport, mediație, plimbări), oameni, aplicații etc.
3. Nu e atât de important să începi perfect schimbarea, ci contează mai mult cum continui după o zi proastă. De ex., ți-ai propus să te duci la sală, dar vine o zi când ești obosit sau nu ai ajuns într-o zi. Contează să te remotivezi după ce ai trecut printr-o perioadă dificilă. Consecvența nu înseamnă perfecțiune, ci să continui să faci ce ți-ai propus ca să-ți atingi obiectivele.