Ce este bugetul?

Simplu spus, bugetul este un instrument care ne ajută să ne planificăm banii. Totuși, el nu este exclusiv despre bani, ci mai ales despre cum ne administrăm viața. 

Practic, bugetul ne ajută să ne trăim viața cu intenție, deoarece lucrurile pe care vrem să le facem, pe termen scurt sau mai lung, au de obicei și un corespondent în plan financiar. De exemplu: călătoriile, educația copiilor, sănătatea, o locuință proprie etc. Dacă le prindem în buget, puțin câte puțin, facem pași importanți spre îndeplinirea lor. 

Vezi 10 motive pentru care merită să-ți faci un buget

Buget vs. monitorizarea banilor

Adesea, bugetul este confundat cu monitorizarea banilor/ cheltuielilor. Hai să vedem care este diferența!

• Bugetul se referă la estimarea și organizarea pentru viitor a veniturilor și cheltuielilor, de obicei pe o lună sau pe un an, ținând cont de nevoile și planurile tale, de preferințe, de stilul de viață etc. Cuvântul cheie în acest caz este planificare.
• Monitorizarea banilor presupune la a te uita pe săptămâna sau luna anterioară și a vedea ce cheltuieli și venituri ai avut, folosind extrase de cont, bonuri sau informații notate pe agendă/ caiet etc. Astfel, poți observa pe ce categorii ai cheltuit mai mult sau mai puțin, ceea ce te ajută să-ți adaptezi bugetul sau comportamentul de cheltuire pentru viitor, în funcție de prioritățile tale. 

Unele persoane fac doar monitorizarea banilor, de obicei pe luna anterioară. Această activitate este folositoare deoarece te ajută să-ți construiești ulterior o structură de buget personalizată, cu categorii potrivite pentru tine și îți indică obiceiurile de consum. 

Este o etapă esențială, dar incompletă, deoarece nu îți oferă toate avantajele bugetării, cum ar fi: reducerea grijilor prin planificarea din timp, îndeplinirea unor obiective (plata în avans a unui credit, economii pentru vacanță, un plan de pensie etc.) și posibilitatea de a-ți construi viața așa cum ți-o dorești.

Monitorizarea banilor este de asemenea o etapă importantă după ce ți-ai făcut bugetul, care trebuie făcută periodic pentru a vedea dacă ce ai planificat anterior s-a întâmplat sau nu. 

Așadar, pentru pachetul complet de beneficii, te încurajăm ca pe lângă monitorizarea banilor să ți-i și planifici, adică să-ți faci bugetul. Iată cum!

Cum se face un buget personal

1. CHELTUIELI

Stabilește categoriile de cheltuieli care apar în viața ta. Exemple: întreținere, chirie, utilități, transport, mâncare, îmbrăcăminte, rate, asigurări, cursuri, cărți, ieșiri în oraș, sănătate etc. Pentru simplificare, poți include aici și economiile și investițiile. În alegerea categoriilor, gândește-te la preferințele tale și de situația de viață: ai anumite hobby-uri mai costisitoare, ai copii sau nu, ești angajat sau lucrezi pe cont propriu etc.

Nu uita de cheltuielile care pot fi prevăzute din timp, dar adesea sunt trecute cu vederea: știi exact când sunt zilele de naștere, Crăciunul, Paștele, știi că va fi nevoie să plătești taxe și impozite, verificări la mașină sau la instalații din casă, nunți sau botezuri la care vei participa etc. 

2. VENITURI

Vezi ce tipuri de venituri ai. Exemple: salarii, activități independente, venituri din chirii, colaborări ocazionale etc.  Scrie pentru fiecare lună a anului sumele pentru fiecare tip de venit pe care îl ai și fă totalul.

3. SISTEM

Alege sistemul - preferi să scrii pe hârtie sau ți-e mai comod mediul digital? Poți ține bugetul în diferite moduri: pe o agendă/ un caiet, în Excel sau într-o aplicație digitală (exemple: Money Manager, Wallet de la BudgetBakers, Cash Control, Mint, Spending Tracker, Money Lover, Spendee). 

4. BUGETAREA PROPRIU-ZISĂ

Acum că ai instrumentele gata, te poți apuca de bugetat. Concret, pentru fiecare categorie de la punctele 1 și 2, notează în Excel, pe foaie sau în aplicație ce sumă estimezi că vei cheltui/ încasa în luna următoare.

*Poți face bugetul singur(ă) sau cu partenerul/ partenera, în funcție de cum vă gestionați banii în cuplu. 

IMPORTANT! Planifică mai întâi cheltuielile esențiale, pentru nevoi (locuință, mâncare, chirie, transport etc.) și de-abia apoi cheltuielile pentru plăceri de tipul: ieșiri în oraș, vacanțe, accesorii noi, hobby-uri etc. 

Alocă o parte din bani, fie ea cât de mică, pentru economii, în special pentru:

• Fondul de urgență - pentru cheltuieli neprevăzute: reparații neașteptate, costuri cu un tratament medical mai scump etc. 
• Fondul de siguranță - te ajută să ai resursele necesare pentru situații care te pot destabiliza financiar pe termen mai lung, cum ar fi lipsa unui job pe o perioadă de câteva luni, și îți va oferi un confort emoțional care conduce la stabilitate pe termen lung. 
• Alte fonduri de economii – în funcție de planurile și obiectivele tale (vacanțe, avans la o locuință, cumpărarea unei canapele noi etc.)

*Poți aplica principiul “Plătește-te pe tine prima dată”, iar când primești salariul să muți imediat o parte din bani în contul/ conturile de economii.  

Anumite evenimente sau activități necesită un buget mai detaliat, ca de exemplu apariția primului copil, amenajarea locuinței, o vacanță, nunta etc. Pe acestea le poți planifica separat, într-un alt buget.

Iată două metode de a-ți face bugetul:

• Bugetare prin rostogolire (Rolling Budget) = Planifici fiecare lună, pentru un an de zile, începând cu luna în care ești; la sfârșitul primei luni planificate, compari ce ai estimat cu ce s-a întâmplat în realitate. Poți planifica apoi aceeași lună din anul următor, deoarece ai deja în față anumite cheltuieli specifice lunii respective (de ex: cadouri pentru sărbători sau zile de naștere, plata unor taxe, asigurări, cumpărături de haine la final de sezon etc.).
• Metoda plicurilor. Alocă fiecărei categorii de cheltuieli câte un plic. În fiecare lună, când primești banii, pune câte o sumă stabilită în fiecare plic (scrie pe el categoria de cheltuieli), astfel încât planificarea să se întâmple cât mai real și să fie mai palpabilă. Poți să-ți creezi mai multe conturi bancare dacă nu vrei să folosești cash. Poți grupa mai multe categorii într-un plic, de ex. cheltuielile de bază cu locuința și mâncarea, economii pentru vacanță, rate la bănci și alte datorii etc. Pentru unele categorii, ca de exemplu alimentele, poți avea câte un plic pe săptămână, dacă îți este mai ușor așa. 

5. MONITORIZARE PERIODICĂ

Analizează și ajustează. La final de lună, evaluează-ți estimările inițiale și vezi ce concluzii poți trage. Ai cheltuit cât ai planificat sau ce diferențe sunt? Ești mulțumit(ă) de cât cheltui pe diferite categorii? Poți reduce unele cheltuieli pe viitor? E nevoie să-ți crești veniturile?

Exemplu: Observi că ai dat mult mai mult decât ai estimat pe comenzi de la fast-food. Iată cum poți interpreta această informație:

• Dacă ți-ai propus să mănânci mai sănătos, dar ajungi să-ți comanzi fast-food mult prea des, poți concluziona că aceste cheltuieli nu sunt în concordanță cu cine ți-ar plăcea să fii și poți alege conștient să-ți pregătești prânzul de acasă în avans pentru câteva zile sau să-ți faci un plan de mese. O altă variantă este să găsești locuri mai ieftine de unde să comanzi.
• Dacă însă pentru tine e important mai degrabă să economisești timp cu gătitul, poți lua decizia ca pe viitor să aloci mai mulți bani acestei categorii de comenzi din oraș. Tu decizi unde se duc banii tăi!

Alte recomandări

• În video #3 din cursul nostru gratuit de educație financiară, Cornel explică în detaliu cum se face un buget anual. Ca să ai acces la curs trebuie să fii logat în contul tău Banometru. Dacă nu ai deja un cont, îți poți face unul gratuit aici.
• Urmărește și acest clip în care Traian Moldoveanu, coach financiar Banometru, oferă mai multe informații și ponturi despre realizarea bugetului anual.
• Pe site-ul Banometru găsești mai multe modele de bugete sub formă de Excel, pe care le poți descărca gratuit, pentru a le personaliza și completa – inclusiv modelul de buget personal anual.
• Dacă ai nevoie de ghidaj și un plus de motivație pentru a trece le acțiune, programează-te la o sesiune gratuită de coaching financiar cu un specialist Banometru!