Sindromul impostorului este o problemă psihologică în care persoanele afectate se îndoiesc de realizările și competențele lor, având constant impresia că sunt „fraude” care în curând vor fi „demascate”. Această stare poate avea un impact semnificativ asupra modului în care o persoană își gestionează finanțele personale și profesionale.

Iată cum se pot manifesta simptomele sindromului impostorului în contextul generării de venituri, gestionării banilor, bugetării, îndatorării sau supraindatorării:

1. Stabilirea unor ținte foarte înalte – Perfecționistul stabilește standarde extrem de înalte atât pentru sine, cât și pentru ceilalți. În gestionarea banilor, acesta va căuta să aibă totul sub control, de la investiții până la bugetul zilnic. Este predispus să verifice de mai multe ori bugetele și rapoartele financiare și să nu fie mulțumit niciodată de rezultat, chiar și când este unul bun.

• Comportament financiar: Supraveghere constantă a investițiilor, bugetare detaliată, tendința de a evita riscurile financiare pentru a nu pierde controlul.
• Generarea de venituri: Refuză oferte de muncă sau proiecte pe care le consideră prea ușoare sau sub nivelul lor, limitând astfel fluxul de venituri.
• Gestionarea banilor: Tinde să ignore sau să amâne deciziile de investiții, așteptând oportunități "perfecte" care rareori apar.
• Bugetare: Stabilește bugete extrem de detaliate și restrictiv-construite care sunt greu de urmat, ducând la frustrare și demoralizare când acestea nu sunt respectate la virgulă.
• Îndatorare: Evită împrumuturile sau utilizarea creditului chiar și când acest lucru ar putea sprijini creșterea personală sau profesională, temându-se de posibilitatea de a nu controla perfect situația financiară. Poate să își asume datorii pentru a finanța proiecte personale sau profesionale perfecte, crezând că succesul final va justifica mijloacele.

Exemplu: Ana, care lucrează ca analist financiar, își revizuiește bugetul personal de nenumărate ori, temându-se mereu că a făcut o greșeală care ar putea să o coste financiar.

Depășirea acestui comportament: Ana ar putea începe prin a-și stabili limite clare pentru revizuirea bugetului, de exemplu, să-l verifice o dată la sfârșitul fiecărei luni și să se limiteze la maximum două revizuiri. De asemenea, ar putea solicita feedback de la un mentor financiar pentru a-și crește încrederea în deciziile ei.

2. Munca excesivă pentru a demonstra meritele Super-Femeia/ Super-Bărbatul simte nevoia să exceleze în toate rolurile sale sociale: la locul de muncă, acasă și în cercul de prieteni. Când vine vorba de finanțe, acesta poate prelua responsabilități financiare excesive pentru a demonstra că le poate gestiona pe toate.

• Comportament financiar: Lucrează ore suplimentare, investește în multe proiecte simultan, își asumă sarcini financiare multiple pentru a-și dovedi competența.

• Îndatorare: Poate contracta datorii pentru a finanța un stil de viață care să-i permită să mențină aparențele de succes și competență în toate aceste domenii, de la mașini scumpe și vacanțe exotice, la educație privată pentru copii.
• Generarea de venituri: Lucrează ore suplimentare constante și se implică în mai multe proiecte simultan pentru a dovedi că este demn/ă de veniturile sau recunoașterea pe care le primește.
• Gestionarea banilor: Face sacrificii personale nejustificate financiar, cum ar fi a nu lua vacanțe sau a nu se bucura de hobby-uri, pentru a economisi mai mult sau a părea mai dedicate/ă.
• Bugetare: Dedica o cantitate disproporționată de timp verificării și re-verificării bugetelor, de teamă că orice mică eroare ar putea să-i compromită imaginea de persoană competentă financiar.

Exemplu: Bianca simte că trebuie să facă mai multe pentru a-și gestiona finanțele decât colegii ei, lucru care o face să-și suprasolicite bugetul și să facă investiții riscante pentru a se dovedi.

Depășirea acestui comportament: Bianca ar putea beneficia de sprijinul unui grup de suport financiar sau de lucrul cu un consilier financiar pentru a-și seta obiective realiste și a învăța să fie mulțumită cu progrese sustenabile în loc să caute validare prin riscuri mari.

3. Percepția că trebuie să fie perfect din prima - Geniul Înnăscut se așteaptă să știe totul din start și se simte profund inadecvat/ă dacă trebuie să învețe ceva nou sau dacă face greșeli. În finanțe, poate să evite noi oportunități de investiții sau să nu își asume riscuri, temându-se de eșec.

• Comportament financiar: Evită investițiile necunoscute, nu solicită ajutor financiar și poate avea dificultăți în adaptarea la noi strategii economice.

• Îndatorare: Dacă se confruntă cu dificultăți financiare, poate nega accesul la opțiuni de refinanțare sau consolidare a datoriei pentru că vrea să rezolve totul „perfect” din prima. Poate evita complet  îndatorarea din teama de a nu putea gestiona situația sau din frica de eșec, dar când se îndatorează, adesea o face impulsiv și în mod nesustenabil, sub presiunea de a părea competent/ă
• Gestionarea banilor: Nu investește în piețele de capital sau alte forme de investiții din teama de a nu face greșeli inițiale.
• Bugetare: Renunță la un sistem de bugetare după primele semne de dificultate, simțind că dacă nu i-a reușit perfect din start, nu va reuși deloc.
• Generarea de venituri: Evită să ceară măriri de salariu sau să negocieze contracte mai avantajoase, temându-se că nu va face față așteptărilor.

Exemplu: Cristian evită să ceară ajutor atunci când nu înțelege un aspect al investițiilor sale deoarece crede că trebuie să știe deja totul.

Depășirea acestui comportament: Cristian ar putea începe prin a recunoaște că nimeni nu se naște expert și că întrebările și învățarea sunt parte din procesul financiar. Participarea la seminarii/evenimente de educație financiară și citirea cărților de specialitate l-ar putea ajuta să se simtă mai confortabil în a cere ajutorul când este necesar.

4. Nevoia de a reuși singur - Individualistul preferă să lucreze singur, crezând că cererea de ajutor este un semn de slăbiciune sau incompetență. În gestionarea banilor, acesta poate refuza să colaboreze cu consultanți financiari sau să folosească resurse externe care i-ar putea îmbunătăți situația financiară.

• Comportament financiar: Gestionează toate aspectele financiare independent, poate refuza să utilizeze instrumente de bugetare sau aplicații financiare, evitând colaborarea.
• Bugetare și gestionare: Refuză să utilizeze instrumente financiare moderne sau să angajeze un contabil, chiar dacă acestea ar eficientiza gestionarea financiară.
• Îndatorare: Nu solicită consiliere sau renegociere pentru creditele existente, chiar dacă ar putea obține condiții mai favorabile. Poate să își asume datorii financiare fără a căuta sfaturi sau a considera alternative, deoarece simte că trebuie să gestioneze singur toate aspectele financiare.
• Generarea de venituri: Evită parteneriatele sau colaborările care ar putea spori veniturile, deoarece simte că trebuie să demonstreze că poate reuși singur.
• Gestionarea banilor: Nu investește în opțiuni noi sau diverse pentru că se teme că nu le va putea gestiona eficient pe toate fără ajutor.

Exemplu: Dana întâmpină dificultăți în bugetarea personală, dar refuză să folosească unelte sau să solicite sfaturi pentru că crede că trebuie să se descurce singură.

Depășirea acestui comportament: Dana ar putea începe prin a experimenta cu diverse aplicații de bugetare sau să participe la un curs de management financiar. A învăța să colaboreze cu profesioniști financiari ar putea, de asemenea, să-i îmbunătățească abilitățile de gestionare a banilor.

5. Teama de a nu fi suficient de pregătit – Expertul simte nevoia să știe totul despre un subiect înainte de a acționa și poate să se simtă inadecvat dacă nu este cel mai informat în orice discuție. În finanțe, acesta se poate supra-angaja în cercetarea exhaustivă a fiecărei decizii financiare, amânând acțiuni importante.

• Comportament financiar: Investigații excesive înainte de orice decizie financiară, reticență în a face mișcări financiare fără a cunoaște fiecare detaliu, poate procrastina decizii importante pentru că simte că nu are încă toate informațiile.

• Îndatorare: S-ar putea să contracteze datorii pentru educație suplimentară, cursuri, și certificări, sperând că acestea îi vor valida competența și vor elimina orice îndoială despre abilitățile sale.
• Generarea de venituri: Nu își promovează serviciile sau produsele suficient din cauza fricii că nu sunt încă la nivelul așteptat de piață.
• Bugetare: Continuă să învețe despre noi metode de bugetare fără să implementeze vreuna, de teamă că nu le va aplica corect.
• Gestionarea banilor: Menține o rezervă de lichidități excesivă de teama investițiilor, pierzând astfel oportunități de creștere a averii personale.

Exemplu: Emil simte că trebuie să fie întotdeauna cel mai informat despre orice subiect financiar, ceea ce îl face să petreacă ore în șir citind despre finanțe, adesea ducând la procrastinare în luarea deciziilor financiare.

Depășirea acestui comportament: Emil ar putea să își stabilească limite de timp pentru cercetarea financiară și să prioritizeze acțiunea efectivă asupra acumulării continue de informații. Stabilirea unui plan de acțiune bazat pe informațiile deja cunoscute ar putea să-l ajute să fie mai eficient.