Ce poate fi mai plăcut într-o zi de sâmbătă decât o repriză de cumpărături?

Așa gândeam acum 10 ani, când weekendul însemna pentru mine plimbări lungi prin magazinele cu haine. Pe vremea aia shoppingul online nu era atât de popular, marile branduri încă nu cuceriseră mall-urile și preferințele cumpărătorilor, iar Black Friday era ceva exotic pe la noi. Mergeam mai ales prin magazinele cu reduceri și mereu găseam câte ceva frumos de cumpărat.

În 2013 am dat peste o provocare interesantă și am fost suficient de curioasă cât să zic Da. De atunci mi-am schimbat obiceiurile de cumpărături și, privind retrospectiv, aș spune că și mentalitatea cu privire la cheltuit. Experimentul se numea “Un an fără shopping”, iar provocarea era să nu cumperi nimic de îmbrăcat timp de un an.

M-am uitat în șifonier şi am văzut că am suficiente haine, atât pentru vreme caldă, cât şi pentru vreme rece, dar am zis să nu exagerez și să-mi fixez un termen mai scurt. Ce mi-am propus, mai concret, e ca timp de 6 luni să nu cumpăr îmbrăcăminte, încălţăminte sau accesorii, ci să folosesc ce am deja.

Cum am abordat provocarea

Pentru mine a fost mai mult un joc, nu am privit-o ca pe o restricție. Am luat în considerare varianta că s-ar putea totuși să cumpăr ceva, însă mi-am spus că nu va fi un sfârșit de lume și oricum voi reduce cumpărăturile, deci voi economisi timp şi bani.

Cum a fost? Ce am învăţat?

Am redescoperit haine pe care le aveam. Partea interesantă: în tot acest timp nu am gândit niciodată “N-am cu ce să mă îmbrac”; ba chiar am făcut ordine prin dulap, ocazie cu care am redescoperit haine rămase cumva în umbră, în perfectă stare. Am învăţat să mă descurc cu ce am la îndemână şi am încercat noi combinaţii de haine și accesorii. De exemplu, am înviorat un tricou uni folosind mai multe lanțuri colorate sau o eșarfă; în loc de un pulover gros am purtat un tricou și o bluză cu mânecă lungă deasupra, care țin chiar mai bine de cald, fiind două straturi; am împrumutat o rochie de seară de la o prietenă ca să merg la o nuntă tematică, în loc să cumpăr ceva nou.

Aveam tendința să cumpăr lucruri noi pentru că nu știam ce am acasă și nu verificam înainte dacă nu cumva deja dețin ceva asemănător. Acum s-a schimbat situația. Am mai puține haine, dar știu exact care sunt și de ce am nevoie nou.

Am făcut economie de timp și bani. Din obișnuință, mă trezeam că intru în magazine, doar aşa, să mă uit. Însă apoi mi-am dat seama că dacă oricum nu cumpăr nimic, e pierdere de vreme. Drumurile mele în magazinele de haine s-au rărit, ceea ce a însemnat timp liber câștigat, mai puțin stres din cauza aglomerației (în weekend magazinele erau pline) și un portofel cu mai mulți bani.

Abundența e tot timpul. Mi-am dat seama că promoţii avantajoase și haine frumoase găsesc pe toată durata anului, deși brandurile pun accent pe ediții/ stocuri limitate, cu îndemnul „Cumpără acum!”. Oricum, de câte ori ai ratat o promoție și ți-ai amintit de asta după un an sau doi? 

Sunt mai atentă la calitate. Cumpăr haine mai rar, dar mai atent. Iau în calcul cât de bine îmi vin și cum mă simt în ele. Țin cont de prioritățile și pasiunile mele și aloc sume mai mari pentru categoriile de produse care sunt mai importante pentru mine, ca de exemplu pantofii de alergare, deoarece alerg des. Prefer să cumpăr o pereche de blugi mai scumpă, dar mai rezistentă și care nu își lasă culoarea pe piele.

Nu mai cumpăr un lucru doar pentru că e la reducere sau ieftin. Așa cum zicea bine cineva, când cumperi un produs de care nu ai nevoie/ pe care nu îl vei folosi, doar pentru că e 100 lei în loc de 120 lei, nu economisești 20 lei, ci cheltui 100 lei. “Dacă n-ar fi fost la reducere, l-aș mai dori?” e o întrebare pe care mi-o pun în astfel de situații. Iar de multe ori răspunsul este “nu”.

Am învățat să gândesc (și) pe termen lung, nu doar în prezent, în acum. Mi-a prins bine să mă detașez de cumpăratul la întâmplare și să-mi regândesc achizițiile astfel încât să am lucruri care îmi plac, de calitate, pe care le folosesc și care îmi susțin pasiunile și obiectivele. S-ar putea ca un lucru mai scump acum să fie mai ieftin pe termen lung decât unul ieftin și sclipitor acum. O pereche de pantofi de piele, de calitate, mă țin și câțiva ani, față de niște pantofi mai ieftini, dar care se dezlipesc după două plimbări și trebuie reparați sau înlocuiți la câteva luni de purtare.

Am dobândit inspirație pentru noi obiceiuri. Sună pompos, însă ce vreau să spun e că dacă am reușit să renunț la un obicei care nu-mi mai servește (acela de a colinda magazinele, deși nu am ceva de luat), am încredere că pot face asta și în alte domenii. De exemplu, pot să-mi formez obiceiuri mai sănătoase când cumpăr mâncare sau să am o planificare mai echilibrată a vacanțelor.

Cea mai importantă deprindere, pe care am preluat-o și a rămas cu mine de atunci, este aceea de a pune STOP când am intenția de a cumpăra ceva (nu doar haine), pentru a mă întreba:

• Chiar am nevoie de lucrul ăsta? Chiar am nevoie de lucrul ăsta ACUM?
• Am acasă ceva similar sau pe care îl pot folosi în locul lui? 
• E de calitate? Cât mă va ține?
• Cât de des îl voi folosi? 
• Oare pot să-l împrumut sau să-l caut second hand? (dacă e cazul)
• Îmi va face viața mai ușoară/ frumoasă? 
• Mă ajută să economisesc/ câștig timp, bani, sănătate? 
• Îl pot vinde ușor dacă nu îmi va mai trebui?

Concluzia mea

Avem nevoie de haine și de o mulțime de alte lucruri și nu e nimic rău în a cumpăra produse necesare sau care ne plac. Însă cred că ajută mult să ne îndreptăm resursele (financiare, de timp, emoționale etc.) către lucruri care ne ușurează viața și ne-o fac mai frumoasă, în loc să ne lăsăm purtați de obiceiuri care ne-o complică și ne umplu de datorii sau nemulțumire.

Desigur, sunt persoane pentru care acest experiment nu ar avea sens, pentru că deja au un stil cumpătat de a face cumpărături. Pe de altă parte, există meserii care presupun o garderobă mai pretențioasă sau variată și care ar putea fi incomodate de lipsa opțiunilor. Cred însă că merită încercat, poate chiar și pe o perioadă mai scurtă de timp, ca exercițiu de conștientizare a obiceiurilor, pe lângă o economie de timp și bani. Ce zici, accepți provocarea?