Pe scurt: În România, căsătoria influențează modul în care sunt deținute și administrate bunurile soților. Codul civil prevede trei regimuri matrimoniale: comunitatea legală, separația de bunuri și comunitatea convențională. Fiecare are reguli diferite privind bunurile dobândite înainte sau în timpul căsătoriei, veniturile, datoriile și împărțirea patrimoniului la divorț. Dacă urmează să te căsătorești, este util să cunoști aceste reguli și să alegi, împreună cu partenerul, regimul potrivit situației voastre.
Căsătoria are, cu siguranță, un impact asupra finanțelor noastre. Majoritatea oamenilor știu că atunci când se căsătoresc bunurile devin comune sau că orice bun cumpărat în timpul căsătoriei este un bun comun. Totul este corect până aici, însă acest regim, deși este cel mai des întâlnit, nu este singurul și nu este nici obligatoriu.
Așa cum, în timpul unei relații, cei doi parteneri pot avea bugetul și bunurile la comun sau separat ori doar o parte dintre ele la comun sau separat, același lucru este posibil și în timpul căsătoriei, în condițiile prevăzute de lege.
Codul civil prevede trei regimuri matrimoniale:
- Regimul comunității legale
- Regimul separației de bunuri
- Regimul comunității convenționale
-
Regimul comunității legale
Regimul comunității legale se aplică atunci când soții nu încheie o convenție matrimonială prin care să aleagă un alt regim. În acest caz, bunurile dobândite în timpul căsătoriei de oricare dintre soți sunt, în principiu, bunuri comune în devălmășie.
Asta înseamnă că soții dețin împreună bunurile comune, fără ca fiecăruia să îi fie stabilită automat o cotă-parte individuală asupra fiecărui bun.
Ce se întâmplă cu bunurile dobândite înainte de căsătorie?
Bunurile pe care le dețineai înainte de căsătorie nu devin automat bunuri comune. Totuși, este important să poți dovedi că anumite bunuri mobile îți aparțin exclusiv.
Potrivit art. 343 alin. (3) din Codul civil, pentru bunurile mobile dobândite înainte de căsătorie se poate întocmi un inventar de către notarul public sau un înscris sub semnătură privată, dacă soții convin astfel. În lipsa inventarului, se prezumă, până la proba contrară, că bunurile sunt comune.
În cazul bunurilor imobile, actele de proprietate și înscrierile în registrele de publicitate sunt importante pentru dovedirea drepturilor asupra acestora.
Ce bunuri rămân proprii?
Articolul 340 din Codul civil stabilește categoriile de bunuri proprii ale fiecărui soț. Printre acestea se numără:
- bunurile dobândite prin moștenire, legat sau donație, dacă persoana care le transmite nu a prevăzut expres că vor fi comune;
- bunurile de uz personal;
- bunurile destinate exercitării profesiei, în condițiile prevăzute de lege;
- drepturile patrimoniale de proprietate intelectuală asupra creațiilor proprii;
- bunurile care înlocuiesc un bun propriu, în condițiile legii.
De asemenea, veniturile din muncă și cele asimilate acestora sunt bunuri comune dacă dreptul de a le încasa devine scadent în timpul comunității, potrivit art. 341 din Codul civil.
Se pot schimba regulile în timpul căsătoriei?
Da. În condițiile prevăzute de Codul civil, soții pot schimba regimul matrimonial după cel puțin un an de la încheierea căsătoriei, prin încheierea unei convenții matrimoniale în forma cerută de lege.
Ce se întâmplă cu bunurile comune la divorț?
La divorț, regimul matrimonial încetează în condițiile legii, iar bunurile comune trebuie lichidate. Dacă soții ajung la un acord, împărțirea se poate face pe cale notarială. Dacă nu se înțeleg, litigiul poate fi soluționat de instanță.
Până la stabilirea cotelor-părți care revin fiecărui soț, foștii soți rămân coproprietari în devălmășie asupra bunurilor comune. La stabilirea contribuției fiecăruia, legea prevede o prezumție relativă de contribuție egală, care poate fi răsturnată prin probe.
-
Regimul separației de bunuri
În cadrul regimului separației de bunuri, fiecare soț este proprietar exclusiv asupra bunurilor dobândite în nume propriu înainte și în timpul căsătoriei, cu respectarea regulilor legale.
Pentru a alege acest regim, viitorii soți trebuie să încheie o convenție matrimonială în formă autentică notarială.
Cum funcționează separația de bunuri?
Fiecare soț își păstrează proprietatea asupra bunurilor sale și, în principiu, își administrează individual patrimoniul. Dacă soții cumpără împreună o locuință, o mașină sau un alt bun, pot deveni coproprietari pe cote-părți, în funcție de actele încheiate.
Inventarul bunurilor mobile proprii poate fi util pentru a dovedi că acestea aparțin exclusiv unuia dintre soți.
Ce se întâmplă cu datoriile?
În acest regim, fiecare soț răspunde, în principiu, pentru obligațiile pe care și le asumă. Există însă excepții prevăzute de lege: soții răspund solidar pentru obligațiile asumate de oricare dintre ei pentru acoperirea cheltuielilor obișnuite ale căsătoriei și a celor legate de creșterea și educarea copiilor.
Separația de bunuri poate delimita riscurile patrimoniale dintre soți, însă efectele asupra creditorilor depind de natura obligațiilor, de garanțiile constituite și de regulile legale aplicabile. Alegerea acestui regim nu oferă o protecție absolută împotriva executării silite.
Care sunt avantajele și dezavantajele separației de bunuri?
Un avantaj este că fiecare soț își poate administra mai independent bunurile și își poate păstra evidența patrimoniului personal.
Pe de altă parte, regimul necesită o evidență atentă a achizițiilor, veniturilor și datoriilor. Pot apărea dificultăți dacă unul dintre soți își întrerupe activitatea profesională pentru a se ocupa de gospodărie sau de creșterea copiilor, iar contribuția sa financiară directă este mai mică.
De aceea, este important ca partenerii să discute din timp despre contribuțiile fiecăruia, cheltuielile familiei și protecția financiară pe termen lung.
Ce se întâmplă la divorț?
În cazul separației de bunuri, fiecare soț își păstrează, în principiu, bunurile proprii. Bunurile cumpărate împreună se împart potrivit drepturilor de coproprietate și actelor existente.
-
Regimul comunității convenționale
Comunitatea convențională este un regim matrimonial ales prin convenție, prin care soții pot modifica, în limitele prevăzute de Codul civil, unele reguli ale comunității legale.
Acest regim permite o organizare patrimonială adaptată nevoilor familiei, fără a elimina limitele impuse de lege.
Prin convenția matrimonială, soții pot, de exemplu:
- să includă în comunitate anumite bunuri proprii sau datorii, în condițiile legii;
- să stabilească anumite reguli privind administrarea bunurilor comune;
- să prevadă clauza de preciput, care poate permite soțului supraviețuitor să preia anumite bunuri comune înainte de partajul moștenirii, în condițiile legii;
- să stabilească modalități de lichidare a comunității convenționale.
În măsura în care convenția matrimonială nu prevede altfel, regimul comunității convenționale este completat de dispozițiile legale referitoare la comunitatea legală.
Pentru alegerea și redactarea unei convenții matrimoniale, este recomandat să discuți cu un notar public despre bunurile, datoriile și obiectivele financiare ale familiei.
-
Ce se întâmplă cu bunurile partenerilor care nu sunt căsătoriți?
În cazul unei relații de concubinaj, partenerii nu beneficiază automat de regimul matrimonial aplicabil soților. Fiecare își păstrează bunurile proprii, iar dobândirea unui bun împreună poate crea un drept de coproprietate, în funcție de actele și împrejurările concrete.
De exemplu, dacă doi parteneri cumpără împreună un apartament și sunt menționați în actul de proprietate, drepturile fiecăruia sunt stabilite potrivit documentelor și cotelor de proprietate înscrise.
Ce se întâmplă dacă unul dintre parteneri contribuie la bunul celuilalt?
Dacă un partener contribuie financiar la plata ratelor unui credit, renovarea locuinței sau îmbunătățirea unui bun care aparține celuilalt, contribuția nu îi conferă automat un drept de proprietate asupra acelui bun.
Drepturile pe care le poate invoca depind de acordurile dintre parteneri, de dovezile contribuției și de circumstanțele concrete. Păstrarea contractelor, facturilor, chitanțelor și dovezilor de plată poate fi importantă dacă apare un litigiu.
Nu se poate presupune în orice situație că toate contribuțiile reprezintă donații sau că pot fi recuperate automat. Pentru a stabili dacă există un drept la restituirea sumelor și ce termen de prescripție se aplică, este necesară analiza situației concrete.
Ce se întâmplă cu moștenirea dacă partenerii nu sunt căsătoriți?
Partenerii necăsătoriți nu au automat calitatea de soț supraviețuitor și nu moștenesc unul de la celălalt în baza moștenirii legale rezervate soțului supraviețuitor.
Un partener poate fi desemnat beneficiar prin testament, cu respectarea regulilor privind rezerva succesorală și drepturile moștenitorilor rezervatari. Situația trebuie analizată în funcție de patrimoniu, existența unui testament și persoanele care au vocație succesorală.
Pentru protejarea intereselor patrimoniale ale ambilor parteneri, este util să discute despre proprietatea bunurilor cumpărate împreună, contribuțiile financiare și eventualele măsuri legale de planificare succesorală.
Concluzie
O căsătorie implică și decizii financiare importante. Înțelegerea regimurilor matrimoniale te ajută să știi cum sunt administrate bunurile, ce reguli se aplică datoriilor și cum poate fi împărțit patrimoniul în cazul divorțului.
Fiecare familie are nevoi și obiective diferite. Înainte de căsătorie sau de schimbarea regimului matrimonial, discută deschis cu partenerul despre venituri, economii, bunuri, credite și responsabilități.
Informarea din timp și consultarea unui notar sau a unui avocat, atunci când situația o cere, vă pot ajuta să luați decizii în cunoștință de cauză și să vă protejați interesele patrimoniale.
Întrebări frecvente despre bunuri și căsătorie
Ce regim matrimonial se aplică dacă nu semnez o convenție matrimonială?
În România se aplică regimul comunității legale. Bunurile dobândite în timpul căsătoriei sunt, în principiu, bunuri comune, cu excepțiile prevăzute de Codul civil.
Bunurile cumpărate înainte de căsătorie devin bunuri comune?
Nu automat. Bunurile dobândite anterior pot rămâne bunuri proprii. Pentru anumite bunuri mobile, inventarul prevăzut de art. 343 alin. (3) din Codul civil poate fi important pentru dovedirea proprietății.
Pot să aleg separația de bunuri după căsătorie?
Da. În condițiile legii, soții pot schimba regimul matrimonial după cel puțin un an de la încheierea căsătoriei, prin convenție matrimonială în formă autentică notarială.
Soții răspund pentru datoriile celuilalt?
Răspunsul depinde de regimul matrimonial și de natura datoriei. Există situații în care fiecare soț răspunde pentru obligațiile proprii și excepții, precum obligațiile legate de cheltuielile obișnuite ale căsătoriei și de creșterea și educarea copiilor.
Partenerii necăsătoriți au automat bunuri comune?
Nu. Fiecare partener își păstrează bunurile proprii. Dacă achiziționează un bun împreună, drepturile lor se stabilesc în funcție de actele de proprietate și de situația juridică concretă.
Partenerul necăsătorit poate moșteni dacă celălalt decedează?
Nu beneficiază automat de drepturile succesorale ale soțului supraviețuitor. Poate exista o moștenire testamentară, cu respectarea drepturilor moștenitorilor rezervatari și a celorlalte reguli aplicabile.
