Inteligența artificială (AI) are un impact semnificativ asupra pieței muncii, determinând schimbări în rolurile profesionale și în competențele considerate esențiale. Alături de Dragoș Gheban, CEO Catalyst Solutions și Alexandra Duică, Community Manager Banometru, am discutat despre ce riscuri și oportunități apar pe piața locurilor de muncă și cum putem lua decizii de carieră informate într-un context în continuă mișcare. 

Înregistrarea discuției o găsești aici, iar mai jos am extras câteva idei practice din conversația cu Dragoș. 

Alexandra: Cum arată acum piața muncii?

Dragoș: În prezent sunt două fenomene care o influențează: 

• Un număr mult mai redus de joburi față de alți ani, cauzat de perioada economică mai dificilă pe care o traversăm. Față de 2022, avem cu 50% mai puține locuri de muncă, inclusiv în domenii precum IT, care pe atunci erau foarte ofertante.
• Tranziția tehnologică, cu platforme de AI precum ChatGPT, Gemini, Claude sau alte astfel de instrumente care devin foarte vizibile în piață. Această schimbare este de-abia la început, deocamdată se simte mai puternic pe coasta de vest a Statelor Unite, unde au rămas foarte puține locuri de muncă entry level în IT.

Și în România vedem tot mai multe joburi care au în titlu și în descriere inteligența artificială. De exemplu, pe hipo.ro, preferința pentru oameni care au deja abilități sau deschidere pentru a lucra cu modele generative AI se regăsește inclusiv în programe de internship, deci nu mai ține de un anumit nivel de senioritate.

Alexandra: AI ne fură sau nu joburile? Ar trebui să ne temem de acest fenomen?

Dragoș: Cred că nu ne ajută cu nimic dacă ne speriem și ne blocăm. Ce este clar e faptul că va juca un rol important, mai ales dacă avem un job care presupune studii superioare. Inteligența artificială se va strecura în aproape toate domeniile și nu vor fi neapărat doar joburi AI, ci toate joburile vor avea la un moment dat un astfel de strat. 

Mă aștept ca inteligența artificială să aibă un impact asemănător cu apariția Internetului. Ea va crește foarte mult eficiența noastră pe diferite tipuri de sarcini, astfel că aceia dintre noi care vor stăpâni aceste instrumente vor avea un avantaj când își caută un loc de muncă. Așadar, nu AI-ul ne ia joburile, ci mai degrabă cei care folosesc AI. Acest lucru nu ar trebui să ne alarmeze, dar ar trebui să ne preocupe, pentru că va avea un impact asupra nivelului nostru de angajabilitate indiferent de nivelul de senioritate pe care îl avem, de la intern și până la nivel de CEO.

Alexandra: Ce se întâmplă concret cu CV-ul din momentul în care este trimis? Există diferențiere în funcție de domeniul de activitate sau de roluri?

Dragoș: Depinde foarte mult unde aplici. Dacă aplici pe paginile de carieră ale companiilor, CV-urile ajung într-o platformă prin intermediul căreia echipele de resurse umane administrează aplicanții, procesul de recrutare și selecție. Multe dintre aceste platforme au de mult timp instrumente prin care pot filtra candidaturile, deci modul în care ne construim CV-ul, cât de compatibil este cu jobul la care aplicăm, în ce măsură cuvintele-cheie din descrierea jobului se regăsesc și în CV-ul nostru sunt lucruri care au impactat și până acum succesul în procesul de aplicare.

Și noi putem să folosim AI ca să ne facem CV-ul. Dacă detaliem experiența noastră, ce am făcut la jobul respectiv, ce rezultate am avut, ce am învățat, ce instrumente am folosit și dăm descrierea jobului la care vrem să aplicăm, o platformă de AI ne poate personaliza CV-ul pentru a răspunde cât mai bine cerințelor postului.

Un sfat simplu: să nu aplicăm cu CV-uri care sunt doar sub formă de imagine, care nu au suficiente detalii despre experiența noastră.

Se spune că un CV ar trebui să aibă maxim două pagini și ca urmare nu putem include chiar totul în CV. Un test pe care îl recomandam chiar și înainte de AI este testul relevanței: experiențele care sunt relevante pentru job trebuie să ocupe mai mult spațiu în CV și să fie mai detaliate.

CV-urile care sunt bine construite s-ar putea să câștige în detrimentul unor oameni care poate au o experiență mai bogată și mai valoroasă.

Alexandra: Cum putem totuși să păstrăm CV-ul uman și diferit?

Dragoș: Informațiile pe care le oferim platformei de AI sunt cele care vor conduce la un CV personalizat, care ne reprezintă și care ne diferențiază de ceilalți aplicanți. Dacă eu ofer platformei de AI detalii despre proiectele mele, rezultate, feedback, certificări – toate formulate în stilul meu, cu vocea mea, îi pot cere să îmi creeze un CV care să corespundă acestor parametri și care să fie diferit de al celorlalți candidați.

Alexandra: Cât de mult contează profilul de LinkedIn în procesul de recrutare?

Dragoș: Profilul nostru de LinkedIn e important și poate funcționa foarte bine ca un CV dacă avem o carieră liniară, adică dacă am lucrat într-un singur domeniu și urmărim un singur tip de rol. Pe de altă parte, dacă avem mai multe opțiuni de carieră în vedere (de ex: consultanță, management, training), atunci profilul de LinkedIn nu mai funcționează foarte bine, deoarece pentru fiecare din aceste direcții ar trebui să avem un CV separat, adaptat, care să evidențieze anumite puncte forte din experiența noastră și care corespund noului job vizat.

Ideea de portofoliu de carieră pleacă de la faptul că nu mai avem o singură carieră toată viața noastră, ci mai degrabă un set de experiențe care sunt în “tolba” noastră ca profesioniști și, în funcție de context, ne folosim de o parte dintre dintre ele. Acest portofoliu de carieră se îmbogățește în mod constant pe parcursul vieții profesionale.

Alexandra: Care sunt competențele foarte căutate de angajatori?

Dragoș: Ele se împart în două categorii: soft skills și hard skills. 

Hard skills fluctuează foarte mult de la un domeniu la altul, fie că vorbim de Python, Salesforce, HubSpot etc. E foarte important să arătăm cum stăpânim și folosim tehnologia în aproape orice domeniu activăm. Excel-ul este în continuare un instrument foarte cerut, mai ales la nivel avansat, deoarece se folosește în multe domenii: cercetare de marketing, marketing, contabilitate, finanțe, vânzări etc.

Dacă vă dați seama că nu aveți prea multe lucruri de trecut în CV când vine vorba despre tehnologii pe care le cunoașteți, e un semnal că poate ar trebui să alocați un pic mai multă atenție dezvoltării voastre în zona asta.

Pe zona de soft skills, angajatorii cer flexibilitatea de a te putea adapta la cerințele jobului, de a te schimba odată cu provocările care vin din piață. Curiozitatea de a te ține la curent cu ce se întâmplă nou în domeniul tău iarăși e foarte importantă; e mai greu de demonstrat în CV, dar se vede foarte ușor la interviu.

Alexandra: Ce facem dacă avem 40-50 de ani și ne este greu să ținem pasul cu tehnologia?

Dragoș: Tehnologia este parte din din viața noastră și trebuie să-i alocăm efort și timp. Eu numesc asta digital fitness. La fel cum mergem la sală ca să ne menținem antrenați și să ne folosim mușchii, pentru că altfel nu mai funcționează cum trebuie, la fel există și acest digital fitness, în care trebuie să ne asigurăm că ne expunem treptat la diverse tehnologii care ne pot face jobul mai ușor. Nu e întotdeauna ușor și nu se poate rezolva peste noapte, dar este important să le testăm. La fel de important este să ne asigurăm că învățăm să depistăm momentele în care tehnologia ne induce în eroare, pentru că inteligența artificială nu dă răspunsuri corecte tot timpul.

Dacă vrem să accelerăm procesul acesta, există și certificări pe care le putem face. De exemplu, Microsoft are o certificare AI Essentials, pe care poți să o treci apoi și în CV. 

De exemplu, eu folosesc Notebook LM de la Google pentru a extrage informații dintr-o librărie de surse pe care i-o ofer eu, nu de pe Internet. Am folosit și Gemini, și ChatGPT - ambele mi se par interesante.

Din păcate, există discriminarea bazată pe vârstă, adică vor fi persoane care consideră că dacă ai o anumită vârstă ești mai puțin agil în procesul de învățare. Ca să contracarezi această temere a recrutorilor, poți include feedback din partea managerilor tăi anteriori. Roagă un manager cu care ai lucrat bine în trecut să-ți dea o scurtă evaluare de o frază-două despre deschiderea pe care o ai, despre cât de bine te integrezi și lucrezi cu oameni din generații diverse și poți să le incluzi în scrisoarea de intenție sau în emailul pe care îl trimiți împreună cu CV-ul.

Alexandra: Dacă vrem să ne cumpărăm un curs de perfecționare, la ce ar trebui să ne uităm?

Dragoș: În alegerea cursului, poți să dai o căutare pe un motor mare de căutare de joburi (hipo, ejobs, LinkedIn) și să vezi câte joburi solicită certificarea respectivă. Mai poți să întrebi o persoană care lucrează în domeniul respectiv dacă acea certificare ajută și este credibilă. Vezi apoi care este compania care oferă cea mai bună certificare și care are și cel mai bun raport preț – calitate.

Realitatea e că sunt și foarte multe cursuri de proastă calitate, certificări care nu cântăresc foarte mult, la fel cum sunt și certificări gratuite foarte valoroase. Pe Digital Marketing, de exemplu, certificările gratuite pe care le oferă Google sunt valoroase. 

Bugetul alocat cursurilor este valoros din două perspective: a lucrurilor pe care le înveți și a semnalului pe care îl transmiți în momentul în care îți treci un astfel de curs în CV. Faptul că ai fost dispus să aloci timp extra pentru a te dezvolta pe un anumit subiect spune ceva despre tine ca și candidat și despre motivația pe care o ai, care s-ar putea să fie mai apreciată decât abilitățile în sine.

Alexandra: Ce părere ai despre interviurile în care angajatorul este reprezentat de un AI? 

Dragoș: Nu mi se pare departe de realitate acest scenariu și cred că ar putea să facă destul de curând o treabă bună, dar mai degrabă ca un prim filtru. În procesul de recrutare sunt mai multe tipuri de interviuri. Există un prim interviu, în care de fapt se validează și se verifică informațiile din CV, pentru a ne asigura că la următorul nivel în procesul de recrutare, un manager sau chiar un director va primi un candidat care este aproape de profilul pe care compania îl caută. 

Cred că acum e greu ca un AI să finalizeze procesul de selecție și în continuare factorul uman va juca un rol important. Nu m-ar mira ca peste niște ani de zile să poată să facă o treabă mai bună decât un om, dar mai e până până acolo, depinde de cum evoluează tehnologia.

Despre invitat

Dragoș Gheban, CEO Catalyst Solutions, are peste 20 de ani de experiență în consiliere și educație de carieră. Prin platforma Hipo.ro și evenimentele Angajatori de TOP, a lucrat constant cu studenți, tineri profesioniști și specialiști aflați în punctul în care iau decizii importante de carieră, dar și cu angajatori din multiple industrii.