Pe scurt: O criză economică poate aduce scăderea veniturilor, pierderea locului de muncă, creșterea prețurilor și dificultăți în plata cheltuielilor curente. Ca să fii mai bine pregătit(ă), construiește un fond de urgență și unul de siguranță, fă-ți un buget personal, redu datoriile costisitoare, dezvoltă-ți abilitățile profesionale și pregătește un plan financiar de rezervă. Cu cât începi mai devreme să-ți organizezi banii, cu atât vei avea mai multe opțiuni în perioadele economice dificile.

Știrile sunt tot mai alarmiste. Prețurile cresc foarte mult, se închid firme, auzi cunoscuți că au rămas fără loc de muncă sau poate chiar tu te afli în această situație. Când te uiți în jur și vezi că situația economică devine tot mai dificilă, s-ar putea să simți teamă, îngrijorare și să te întrebi: „Ce mă fac?”

În primul rând, să nu intri într-o spirală de panică. În al doilea rând, să citești în continuare acest articol. :)

Ce înseamnă recesiunea? Ce presupune o criză economică?

Ambele definesc o etapă dificilă pentru economie, dar există diferențe de intensitate. Recesiunea se referă la o perioadă în care economia încetinește. Tehnic vorbind, este definită ca două trimestre consecutive de scădere a PIB-ului (produsul intern brut). Scad producția, consumul, investițiile și crește incertitudinea. Sunt tot mai mulți șomeri, oamenii au tendința „să strângă cureaua” și să cheltuiască mai puțin, mai ales că prețurile cresc.

Dacă recesiunea poate fi considerată ca „o mică răceală”, criza economică este „o gripă” în toată regula, deoarece presupune dezechilibre majore, fiind o perioadă cu declin economic semnificativ. Pot apărea:

• prăbușiri ale unor instituții financiare;
• creștere foarte mare a șomajului;
• scăderi rapide ale valorilor imobiliare și investițiilor;
• inflație majoră - cu aceeași sumă de bani cumperi mult mai puțin decât înainte;
• falimente ale unor companii importante;
• tensiuni la nivel social sau politic.

Acest tablou poate induce ușor panică, mai ales dacă avem deja o situație financiară delicată. Însă recesiunile și crizele sunt parte din ciclurile economice; altfel spus, știm că se vor întâmpla, dar nu știm când. 

Cum ne afectează o criză economică la nivel personal?

Consecințele se pot simți direct în bugetul familiei. De exemplu, dacă îți pierzi locul de muncă, veniturile scad, în timp ce ratele, facturile și celelalte obligații financiare continuă să existe. Dacă inflația crește, aceeași sumă de bani acoperă mai puține cumpărături.

Atunci… noi ce putem face? 

Nu le putem preveni sau împiedica, dar e important cum răspundem la ele și, mai ales, cum ne pregătim.

În situații de criză de orice fel ajută să ne concentrăm pe soluții, pe ce resurse avem la dispoziție, în loc să ne resemnăm sau să acționăm din impuls. Uite câteva recomandări de la echipa de coachi financiari Banometru, pe care le poți aplica imediat ca să ai o sănătate financiară mai solidă și o „imunitate” crescută, iar „gripele financiare” să nu te ia prin surprindere.

Cum să te pregătești pentru perioadele dificile economic

1. Creează un fond de urgență și un fond de siguranță

La Banometru insistăm mult pe fondul de urgență și pe cel de siguranță deoarece sunt ca o trusă medicală de prim ajutor: te pot salva în caz de nevoie și îți dau un răgaz să nu acționezi din impuls, oferindu-ți timp de planificare și refacere.

• Fondul de urgență are ca scop acoperirea cheltuielilor care apar brusc și nu pot fi amânate. Este bine ca banii din acest fond să fie la îndemână și ușor de accesat, eventual cash și/ sau în conturi cu risc foarte mic (cont de economii, depozit etc.). 
• Fondul de siguranță ar trebui să acopere minim 3-6 luni de cheltuieli curente dacă venitul se reduce sau chiar dispare (pierderea locului de muncă, boală, reorientare profesională etc). 

În acest articol găsești tot ce trebuie să știi despre aceste două fonduri de economii esențiale și cum să stabilești de ce sumă ai nevoie. 

2. Fă-ți bugetul. Planifică-ți veniturile și cheltuielile pe termen cât mai lung (1 an)

Bugetul se referă la planificarea banilor în avans, astfel încât să-ți ții finanțele personale sub control. Concret, ținând cont de veniturile lunare, aloci o sumă de bani pentru fiecare categorie de cheltuieli pe care urmează să o ai în următoarele luni (utilități, rate, transport, mâncare, distracție etc). Ulterior, prin monitorizare periodică, vezi dacă te-ai încadrat sau nu în suma pe care ți-ai propus să o cheltui și ajustezi.

Totuși, bugetul nu este doar despre bani, ci mai ales despre cum îți administrezi viața, deoarece lucrurile pe care vrei să le faci, pe termen scurt sau lung, au de obicei și un corespondent financiar (hobby-uri, vacanțe, cumpărarea unei locuințe etc). 

Dacă ți se pare complicat, crezi că nu te pricepi la matematică și estimări sau nu știi de unde să începi, consultă acest ghid despre cum se face un buget, pas cu pas. Descarcă apoi modelele gratuite de bugete de pe site-ul Banometru și pune banii la treabă pentru tine.

3. Redu datoriile și nu fă altele noi

• Ia în calcul plata în avans a datoriilor (rambursarea anticipată), mai ales a celor cu dobândă mare (carduri de credit, credite luate de la IFN-uri). 
• Analizează dacă există opțiuni de refinanțare a datoriilor, pentru a reduce plățile lunare sau pentru a obține condiții de rambursare mai favorabile. În cazul unui conflict cu o instituție financiară, ai la dispoziție soluționarea alternativă (gratuită) cu ajutorul CSALB.
• Evită să faci împrumuturi noi pentru consum/ dorințe: televizor nou, vacanțe etc.

Ce faci dacă nu mai poți plăti ratele?

Contactează creditorul cât mai devreme și explică situația. În funcție de circumstanțe, pot exista soluții precum reeșalonarea, restructurarea sau refinanțarea creditului. Nu aștepta acumularea restanțelor pentru a cere informații despre opțiunile disponibile.

4. Diversifică-ți veniturile active

Încearcă să nu depinzi de o singură sursă de venit activ, ci caută să-ți diversifici sursele, prin valorificarea unui hobby sau talent personal, oferirea de servicii în regim de freelancing, învățarea unei noi abilități cu cerere pe piață etc.

De exemplu, dacă ai cunoștințe de contabilitate, design, limbi străine sau comunicare, poți explora posibilitatea de a oferi servicii independente. O activitate secundară poate contribui la buget și îți poate oferi mai multă flexibilitate dacă venitul principal scade.

5. Optimizează și ține sub control cheltuielile

Învață să faci diferența între nevoi și dorințe și obișnuiește-te să le prioritizezi pe primele.

Analizează periodic cheltuielile și optimizează acolo unde e posibil: renunță la abonamentele pe care nu le folosești, redu cheltuielile impulsive, caută alternative mai convenabile pentru utilități și transport.

Un exercițiu simplu este să verifici extrasele bancare din ultimele două-trei luni. Vei putea identifica mai ușor cheltuielile recurente și categoriile în care poți economisi.

6. Dezvoltă-ți abilitățile profesionale

• Învățarea continuă îți păstrează creierul în formă și îți aduce avantaje în plan profesional. Asigură-te că ești la curent cu noutățile din domeniul tău de activitate și fă specializări/ cursuri și în alte domenii de interes. Ia în calcul abilitățile transferabile, de folos în orice activitate: negociere, comunicare, vânzări etc.
• Refă-ți periodic CV-ul, chiar dacă nu intenționezi să aplici la un loc de muncă, pentru a avea actualizate succesele tale profesionale. Concentrează-te pe rezultate vizibile, colaborare, învățare continuă. Uite cum să-ți scrii CV-ul pentru a-ți aduce o invitație la interviu.
• Creează și menține legături profesionale de calitate. Networking-ul contează enorm când îți cauți de lucru: unele statistici arată că între 42 și 48% dintre joburi se ocupă prin recomandare, deci conectează-te cât mai des cu oameni de calitate.

7. Fă-ți un plan de rezervă

Cum te-ai descurca dacă ți-ai pierde locul de muncă sau ai rămâne fără venituri timp de câteva luni?

Un plan financiar de rezervă te ajută să iei decizii mai repede și să știi pe ce resurse te poți baza.

Gândește-te la următoarele întrebări:

• Care e primul lucru pe care l-ai face dacă îți pierzi locul de muncă sau rămâi fără venit? 
• Din ce cheltuieli ai putea tăia? 
• Pe ce surse de venit te vei baza? 
• Cine te-ar putea ajuta (familie, prieteni, cunoștințe)?
• Ce resurse ai avea disponibile? De ex: alimente, bani economisiți, bunuri, proprietăți etc.
• Ce surse alternative de venit ai putea activa?

Notează răspunsurile și stabilește câteva acțiuni concrete. De exemplu, poți identifica din timp cheltuielile care pot fi limitate și persoanele sau instituțiile la care poți apela pentru sprijin.

8. Asigură-ți resurse de bază

• Păstrează în cămară o rezervă de alimente mai greu perisabile: conserve, făină, ulei, zahăr etc. Nu exagera cu stocurile și verifică periodic să nu expire. 
• Pune accent pe prevenție în domeniul sănătății și fă-ți controale și analize pentru a depista din timp eventuale probleme. 
• Prevenția este de bază inclusiv când vine vorba de mașină (dacă ai), electronice, electrocasnice, mobilier, instalații sanitare etc. Păstrează-le și folosește-le în condiții cât mai bune, pentru a fi funcționale cât mai mult timp. 

9. Ia în calcul polițele de asigurări

Pe lângă asigurările obligatorii (mașină, locuință), vezi dacă în cazul tău ar fi avantajoase și alte tipuri de asigurări: asigurare de sănătate, asigurare facultativă pentru locuință, asigurare de viață etc.

Citește cu atenție condițiile fiecărei polițe, ce riscuri sunt acoperite, care sunt excluderile și ce despăgubiri poți primi. Compară costurile cu protecția oferită și alege în funcție de nevoile și posibilitățile tale financiare.

10. Documentează-te înainte de investești

În perioadele de incertitudine economică, deciziile de investiții trebuie luate cu atenție și în funcție de situația ta financiară.

• Înainte de a te apuca de investiții, asigură-te că ai bifat anumite elemente de bază: ai fond de siguranță și de urgență, îți faci bugetul, nu ai datorii de consum, te-ai documentat despre ce înseamnă investițiile etc.
• Nu investi bani pe care nu-ți permiți să-i pierzi. Informează-te despre riscuri, dar și despre comisioane, taxe și impozite. 
• Diversifică-ți investițiile. Nu-ți pune toate ouăle într-un coș.

Ține cont de orizontul de timp al investiției, de toleranța ta la risc și de nevoia de a avea acces rapid la bani. Evită deciziile luate sub presiunea știrilor alarmiste sau a promisiunilor de câștig rapid.

Pe scurt: Cum îți protejezi banii în timpul unei crize economice?

Crizele vin și trec. Dacă le tratezi cu panică și te lași dus(ă) de val, acționând din impulsul de moment, riști să iei decizii dezavantajoase. În schimb, dacă planifici din timp și te pregătești cât mai bine încă din perioadele bune economic, te vei adapta mai ușor. 

Un plan financiar solid este cea mai bună plasă de siguranță pentru perioade economice dificile. Fie că acum începi să pui bazele sănătății și educației tale financiare sau îți organizezi deja banii cu atenție, poți să apelezi la o sesiune gratuită de coaching financiar Banometru pentru mai multă claritate și eficiență.

Păstrează-ți flexibilitatea în gândire și, cine știe, poate chiar vei transforma provocările în oportunități!

Întrebări frecvente despre criza economică

1. Ce este o criză economică?

O criză economică este o perioadă în care economia se confruntă cu dezechilibre importante, care pot afecta producția, consumul, investițiile, locurile de muncă și veniturile populației. Printre efectele posibile se numără creșterea șomajului, falimentele unor companii și scăderea puterii de cumpărare.

2. Care este diferența dintre recesiune și criză economică?

Recesiunea reprezintă o perioadă de contracție a activității economice, asociată frecvent cu două trimestre consecutive de scădere a PIB-ului. Criza economică este un fenomen mai amplu, care poate include dezechilibre financiare, probleme pe piața muncii, falimente și dificultăți sociale.

3. Cum mă pregătesc financiar pentru o criză economică?

Începe prin construirea unui fond de urgență și a unui fond de siguranță. Fă-ți un buget personal, urmărește cheltuielile, redu datoriile costisitoare și identifică posibile surse alternative de venit. Este util să ai și un plan pentru situația în care îți pierzi locul de muncă.

4. Câți bani ar trebui să am economisiți pentru o perioadă de criză?

Ca obiectiv orientativ, fondul de siguranță ar trebui să acopere între 3 și 6 luni de cheltuieli curente. Dacă ai venituri fluctuante, persoane în întreținere sau lucrezi într-un domeniu instabil, poate fi util să economisești pentru o perioadă mai lungă.

5. Ce fac dacă îmi pierd locul de muncă în timpul unei crize economice?

Calculează imediat cheltuielile esențiale, verifică economiile disponibile și identifică obligațiile financiare care trebuie achitate. Informează-te despre drepturile privind indemnizația de șomaj, dacă îndeplinești condițiile legale, și începe să cauți oportunități profesionale sau surse alternative de venit.

6. Cum pot să-mi reduc cheltuielile în perioade economice dificile?

Analizează cheltuielile din ultimele luni și identifică abonamentele nefolosite, cumpărăturile impulsive și serviciile pentru care există alternative mai accesibile. Prioritizează locuința, hrana, utilitățile, sănătatea și obligațiile financiare.

7. Este bine să investesc în timpul unei crize economice?

Investițiile trebuie analizate în funcție de obiectivele personale, orizontul de timp și toleranța la risc. Înainte de a investi, este recomandat să ai un fond de siguranță, să înțelegi riscurile instrumentelor financiare și să nu folosești bani de care ai nevoie pentru cheltuielile curente.

8. Ce fac dacă nu mai pot plăti ratele la bancă?

Contactează banca sau IFN-ul înainte ca restanțele să se acumuleze. Poți solicita informații despre restructurarea creditului, reeșalonarea ratelor, refinanțare sau alte soluții disponibile. Dacă întâmpini dificultăți în relația cu instituția financiară, poți apela gratuit la CSALB pentru soluționarea alternativă a litigiului.